Fotbalul românesc a ieşit în evidenţă, nu o dată, prin jocuri trucate, valize cu bani „transferate” dintr-un loc într-altul, iar „cireaşa de pe tort” a fost pusă în momentul în care mai multe personaje din fenomen au ajuns după gratii. Fotbalul din ultimii 25 de ani nu a fost unul curat, cum probabil nu a fost nici cel dinainte de ’89, însă multe mizerii erau ţinute atunci sub preş înainte de Revoluţie, iar cei care, probabil din întâmplare auzeau ce se întâmplă, nu aveau curajul să le facă public.
Finalul sezonului recent încheiat a fost contrat anilor anterior. A fost un final curat, cel puţin aşa arată rezultatele meciurilor dintre ASA Târgu Mureş şi Oţelul, respectiv CSMS Iaşi – Steaua.
Am înţeles că Florin Prunea devine instantaneu un personaj plin de duşmănie când vine vorba de clubul Steaua, iar cu „virusul” său a ştiut să-i injecteze şi pe jucătorii ieşeni. Nu credeam, însă, că Oţelul Galaţi, o echipă deja retrogradată, îşi va apăra corect şansele în ultima etapă. A fost „lecţie” din care ar trebui să înveţe toate echipele din fotbalul românesc, nu doar cele din primul eşalon. Foarte rar s-au mai întâmplat astfel de surprize în ultimii 25 de ani. De obicei, câştigau echipele favorite.
Steaua merită felicitată pentru titlul de campioană, a demonstrat că-l merită, aşa cum s-a întâmplat şi cu celelalte două trofee din acest an, dar un aport deosebit îl au jucătorii Oţelului. Acei fotbalişti care, pentru 90 de minute au vrut să uite să sunt retrogradaţi şi şi-au apărat corect şansele, încheind cu capul sus un sezon ratat pentru ei.
Acum, am văzut că fotbalul poate să ne arată şi partea frumoasă a lucrurilor. Nu am mai văzut blaturile din sezoanele anterioare, jucători corupţi şi antrenori care încearcă să facă atmosferă pe margine, în speranţa că spectatorii nu vor înţelege că, de fapt asistă la un meci trucat. Finalul de sezon a fost unul curat, nu însă şi întreg campionatul, dar cele două meciuri pot fi începutul unei noi „ere” în fotbalul românesc.
